Între nuanțe

Au preumblat cu gardul după noi,

Tăceri topindu-ne sub tâmple,

Dar ca mirarea să se-ntample,

Din ură și-au țesut covoare moi.

Sub tălpi au ars virtuți și-apoi un drept

De preamărire-și îngrădiră.

Noi cei flămânzi, vânduți pe-o liră

Rămas-am sclavii timpului inept.

Cu mâinile robite sădit-am după gard

Semințele-ntrebarilor ce ard.

nuantele

Text publicat inițial pe Literaturacautopie

 

 

 

Anunțuri publicitare

2 comentarii

  1. Superbe seminte sadite dupa gard, cuvinte care germineaza-n suflet pace, cresc, dând lastari de libertate apoi…ard, de dorul toamnelor si-al roadelor vesminte sa îmbrace…
    O seara sublima, Suflet luminos !

Lasă un răspuns