Tandrețe

Publicat de

Literatura ca utopie

Ne plouă albastru, iubite,

Ferestrele râd către cer

Iar luna își leagă-n mister

Safire de dor și ispite.

Ne plouă mirare-n eter.

Zâmbesc trandafirii din glastră,

Un roșu ne plouă intens

Prin gânduri și-i dăruie sens

Tandreții din noaptea albastră,

Sub cerul acesta imens.

Dorințe ne plouă, cu verde,

Când timpul își scrie voit

Formulele prinse în mit

Ce-și toarnă acidul și arde

Tristețile din asfințit.

Ne plouă culoare, iubite,

Și cântec ne plouă, și vers

Sub cerul acesta imens.

@Simona Prilogan, Nottingham, 20/09/2018

Foto: Google Imagini

Tema zilei  –  „Acid”

Mă găsiți și  aici.

Vezi articolul original

Reclame

3 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.