Picături de stele

Timpul meu nins

 

Sunset in the wood in winter period

Se-așterne iar o seară departe de noi,
Cei ce-alergam printre vise și doruri
Și tâmpla puneam peste clipe și-apoi
Priveam enigmatic albastrul din ceruri.

Povești îmi șopteai despre zâne și prinți
Și umbre adânci ce-au sculptat adevăruri.
Culori îmi pictai peste gânduri fierbinți
Pășind amândoi cu o iarnă alături.

Departe te-ai dus alergând după stele
Ori ele doar vrut-au al tău cald surâs,
Departe îmi ești, și iernile grele.
Dar tâmpla-mi așez peste timpul meu nins.

Coboar-o tăcere adâncă din nou
Cu geana înserării și-mi lasă un gând.
Departe îmi ești; doar șoapta-mi ecou
Saruta-amintirea iubirii zâmbind.

Și zâne și prinți din povești parfumate
Mă cheamă prin ierni să-nțeleg, să iubesc
Tot albul rămas peste gânduri și poate
Culori vor picta iar divinul ceresc.

@Simona Prilogan – Ochi de Poveste

Ochi de Poveste 1

Reclame

Categorii:Picături de stele

Etichetat ca:,

6 răspunsuri »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.