Mirări stau să mângâie cerul

În valsul acesta, iubite,
Îți poartă lumina prin pași
Și-mi scrie pe timp un răvaș
Cu inimi în cerc alipite.

Conjugă-mi iubirea sub cerul
Adânc înstelat și senin,
Odihnă să-ți fiu și alin
Când nopți își dezleagă misterul.

Privește în zare, iubite,
Cum apele cresc prinse-n dans
Iar vântul sărută-n balans
Frânturi de pământ cu ispite,

Cum norii își picură dorul
Sub valsul acesta vrăjit
Și-n pace îl vrea rotunjit.
Mirări stau să mângâie cerul.

giphy

@ Simona Prilogan, Nottingham, 06/02/2019

Foto: Google Imagini

Literatura ca utopie, Tema săptămânii: Yin şi Yang

Anunțuri publicitare

4 comentarii

  1. Franturi de mirari ma-ncearca citind minunile ce ni le picuri cu atata gratie! Si, in dansul vietii, ma bucur sa ascult astfel de poezii!
    Te imbratisez!

Lasă un răspuns la ecoarta Anulează răspunsul