Cireșe de foc – (Des)cântec

Aruncă-ți pe ape prea dorul
Uitarea să-l prindă-n vârtej,
Găsind bucuriei prilej
Să-și cearnă în tihnă decorul.

Din noapte dezleagă-ți curajul
Și lasă-l să-ți prindă-n urechi
Cireșe de foc în perechi,
În ochi despletește mirajul.

În zori îți croiește cărarea
Cu forța luminii din plin.
Prin gânduri pictează-ți senin,
Iubirii ascultă-i chemarea.

Vârtejuri de prind în mijloc
Cununi de-ntrebări și ispite,
Dezleagă-le-n taină și simte
Mirarea din miezul de foc.

Prin seri cu parfum de poveste
Îți lasă dorința-n lumină
Să-i soarbă din pacea divină,
Odihnă să-i fie pe creste.

@Simona Prilogan, 13/02/2019, Nottingham

IMG_20190202_134141-EFFECTS

(Foto: Rezervația naturală Attenborough, Nottinghamshire, 2019- Arhiva personală )

Literaturacautopie, Tema săptămânii  –  Vârtej

Anunțuri publicitare

7 comentarii

Lasă un răspuns