Descătușare #Literaturacautopie

Arunc cu pietre în fereastra nopții să-i descătușez aripile dintre frici și angoase. Dincolo de tumultul realității în care trenurile noastre doar au făcut cruce de o iubire adâncă și interzisă în gările ființei. De dincolo de negură se aud doar ciocăniturile resemnării ce își semnează petiția la fiecare strigăt de dor. Planete nealiniate își caută încă buimace sensurile printre orbitele neșansei. Oftez a durere iar stânci desprinse din munții tăcerii imi lovesc ghiocul cu nesăbuință. 

Arunc cu pietre în gândurile triste ce mă îmbrățișează cenușiu… și fug… dincolo de marginile visului în care mi-am înghesuit tainele, și dorul, și plânsul care doare în amintirea dimineților albastre, în care lumina ne picta cu vraja zâmbetele. Karmele își pierd pașii printr-un labirint complicat, umbrit de îmbrățișările trecutului, la ușa căruia un viitor îmi rânjește sadic în oglinda nostalgiei.

Arunc cu pietre… și fug… într-o speranță albastră în care mă înfășor până la suflet. Să-mi fie de alean, spălându-mi străzile ceasurilor peculiare și îmbujorând fața inocenței. Acolo mă vor găsi aburii dimineților atunci când trenurile realității vor face iar cruce de iubire.

@Simona Prilogan, 05/04/2019, Nottingham

Literatura ca utopie, Flash 48  – „Arunc cu pietre și fug”

photo of woman walking on seashore
Photo by Elina Sazonova on Pexels.com
Anunțuri publicitare

4 comentarii

  1. Scrijelesc pe o piatra ” un text profund ce-ti da fiori” si o pun in trenul visarilor sa faca cruce cu bucuria unei dimineti de primavara!

  2. Did not see English as choice to translate. I live in USA. Several years ago I moved 900 miles north from Miami, Florida and its beaches to North Carolina. I now live 250 miles inland. I miss the sound of the gulls and gentle lapping of the waves against the shore. A beautiful sea shell, a unique piece or coral or a piece of jewelry are delightful finds when walking along the shore as this picture reminds me. Would love to meet a shore walker like her as well but I am too old now for romance. I don’t miss the hurricanes though.

  3. I set the blog to English and maybe that’s way the English translate disappeared; I will check in settings, thank you for letting me know. The text speaks about the stones I throw to break the sadness and the run into a blue hope. The sea is missed here too yet you pictured a lovely imagery. I would definitely miss badly that one.
    Thank you for your visit and your thoughts. Have a great day!

Lasă un răspuns