Ploi de mai #villanesque

Speranța-mbrățișează vântul,
Sub ceruri ape-și prind mirare
Când ploaia îmi sărută gândul.

În coruri stele-și prind colindul
Luminii, în nuanțe-n care
Speranța-mbrățișează vântul.

Din nori cerești îmi scot cuvântul
Iar curcubee râd sub zare
Când ploaia îmi sărută gândul.

Însămânțesc cu el pământul
Să-i prind aripi când peste soare
Speranța-mbrățișează vântul.

Dansez cu bucurii în rândul
În care îngeri pun visare
Când ploaia îmi sărută gândul.

Sub stropi de mai îmi spăl veșmântul
De temeri, dor și remușcare.
Speranța-mbrățișează vântul
Când ploaia îmi sărută gândul.

@Simona Prilogan, Nottingham, 07/05/2019

Literaturacautopie, Flash 48 – Ploaia

Foto credit: Pixabay

Advertisements

2 comments

  1. Imi place foarte mult poezia! E asa ca o adiere de vant curat ce vrea sa spulbere norii ploilor ce ne imbratiseaza…uneori prea mult…prea brutal…dar cata nevoie avem de ploi sa ne curete, sa ne purifice sufletul…
    Imbratisari, Simona!

Lasă un răspuns