Tăiș

Posted by

Supraviețuitor sau oportunist,
balansând între două concepte sociale
ce-mi zugrăvesc nuanțat prezentul,
mă pierd, mă caut, mă adun,
mă alung între poveștile înserării.

Cândva spărsesem cu forță oglinda neputinței,
împrăștiind durerea în mii de cioburi,
alergând într-un mâine plin de perspective.

Alte ape, alte lumi,
alte povești spălaseră rănile.
Și totuși…
unele cioburi au rămas
ascunse în buzunarele gândurilor.
Ca un reflex,
în momentele de cumpănă și însingurare,
îmi înghesui mâinile în buzunare,
căutându-mi liniștea…
Uneori însă,
tăișul cioburilor spintecă fără milă…

© Simona Prilogan

One comment